Blog

      Digitalizarea economiei românești avansează, însă ritmul de adoptare a tehnologiilor digitale în companii rămâne sub media Uniunii Europene. Comisia Europeană arată, în raportul Romania’s 2026 Digital Decade Country Report, că România are puncte forte în infrastructura de conectivitate fixă și în inițiative privind semiconductorii și inteligența artificială, dar competitivitatea este limitată de nivelul scăzut al competențelor digitale de bază, inovarea redusă în rândul IMM-urilor și adoptarea încă limitată a tehnologiilor în mediul de afaceri.

Această situație are implicații directe pentru securitatea cibernetică. O companie poate avea acces la internet rapid, aplicații cloud sau soluții digitale moderne, dar fără politici interne clare, personal instruit și proceduri aplicate consecvent, digitalizarea poate crește expunerea la atacuri, pierderi de date, fraude și întreruperi operaționale.

    Potrivit Comisiei Europene, în 2025, doar 44,34% dintre IMM-urile din România aveau cel puțin un nivel de bază al intensității digitale, comparativ cu 71,39% media UE. Adoptarea inteligenței artificiale în companiile românești a crescut la 5,21% în 2025, dar rămâne mult sub media UE de 19,95%. Utilizarea cloud computing a ajuns la 22,13%, față de 46,69% la nivelul UE, iar soluțiile de analiză a datelor erau utilizate de 35,07% dintre companiile românești, aproape de media UE de 39,85%. Comisia mai notează că firmele întâmpină dificultăți în a identifica modul concret în care digitalizarea le poate ajuta activitatea zilnică și în a găsi capitalul necesar pentru investiții digitale.

    Aceste date arată că România se află într-o etapă de tranziție: există interes pentru tehnologii noi, dar adoptarea lor nu este încă suficient de matură. Din perspectiva securității cibernetice, acest lucru înseamnă că multe companii folosesc instrumente digitale fără să aibă neapărat controale proporționale de securitate, instruire a angajaților sau proceduri de răspuns la incidente.

    Eurostat arată că, în 2024, 92,76% dintre întreprinderile din UE foloseau cel puțin o măsură de securitate ICT, însă doar 59,97% își informau angajații cu privire la obligațiile legate de securitatea ICT. Tot la nivelul UE, 35,50% dintre companii aveau documente privind măsuri, practici sau proceduri de securitate ICT, iar 21,54% au raportat consecințe ale unor incidente de securitate ICT în 2023.

Pentru România, datele Eurostat din tabelul-sursă aferent indicatorului „ICT security in enterprises” indică o situație mixtă: aproximativ 91,67% dintre întreprinderi folosesc cel puțin o măsură de securitate ICT, 67,51% își informează angajații cu privire la obligațiile de securitate, 49,45% au documente privind măsuri sau proceduri de securitate ICT, iar 27,36% au raportat consecințe ale unor incidente de securitate ICT. Acest ultim indicator este relevant: România apare cu o pondere a incidentelor raportate peste media UE de 21,54%.

La nivel european, cele mai utilizate măsuri de securitate sunt autentificarea prin parole puternice, backup-ul într-o locație separată sau în cloud și controlul accesului la rețea. În schimb, mai puțin de jumătate dintre companii utilizează VPN sau păstrează fișiere de log pentru analiza incidentelor, iar măsuri precum testele de securitate ICT și evaluările de risc ICT sunt folosite de aproximativ o treime dintre întreprinderi. 

    Datele Eurostat confirmă că tehnologia nu este suficientă fără educație internă. La nivelul UE, doar 24,51% dintre întreprinderi au cursuri obligatorii sau materiale obligatorii de securitate ICT pentru angajați, iar 42,59% folosesc instruire voluntară sau informații disponibile intern.

    Această realitate este importantă pentru companiile românești. Dacă angajații nu sunt instruiți să recunoască e-mailuri de phishing, linkuri compromise, solicitări false de plată, aplicații neautorizate sau riscuri generate de utilizarea necontrolată a instrumentelor AI, măsurile tehnice devin insuficiente. În practică, securitatea cibernetică trebuie tratată ca o responsabilitate operațională, nu doar ca o funcție IT.

    ENISA, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, arată în ENISA Threat Landscape 2025 că peisajul amenințărilor cibernetice din UE este marcat de grupuri care reutilizează instrumente și tehnici, exploatează vulnerabilități și colaborează pentru a viza infrastructura digitală europeană. Raportul a analizat 4.875 de incidente în perioada 1 iulie 2024 – 30 iunie 2025.

    Conform ENISA, atacurile de tip DDoS au reprezentat 77% dintre incidentele raportate, ransomware-ul este identificat drept una dintre cele mai impactante amenințări în UE, iar phishing-ul este principalul vector de acces inițial, reprezentând aproximativ 60% din cazurile observate, urmat de exploatarea vulnerabilităților, cu 21,3%.

Pentru companiile din România, aceste date se traduc în riscuri foarte concrete: întreruperea serviciilor digitale, blocarea activității prin ransomware, pierderea sau divulgarea datelor, compromiterea conturilor de e-mail, fraude prin facturi false și atacuri asupra lanțului de furnizori.

    ENISA subliniază că IMM-urile reprezintă 99% dintre companiile din UE, angajează aproximativ 100 de milioane de persoane și generează mai mult de jumătate din PIB-ul Europei. În același timp, IMM-urile se confruntă cu bugete reduse de securitate, lipsă de competențe cibernetice și creșterea numărului de atacuri.

    Pentru România, această observație este foarte importantă. Economia locală este puternic dependentă de IMM-uri, iar nivelul lor de digitalizare este încă sub media UE. Asta înseamnă că riscul cibernetic nu afectează doar companiile mari sau infrastructurile critice, ci și firmele mici și mijlocii: comerț, servicii, producție, transport, contabilitate, consultanță, turism, agricultură sau distribuție.

    La nivel european, deficitul de specialiști este semnificativ. Platforma Cyber Skills Academy, inițiativă a UE, arată că în 2024 exista un deficit estimat de 299.000 de profesioniști în securitate cibernetică în Uniunea Europeană, în creștere cu 9% față de 2023. De asemenea, 81% dintre companiile intervievate au considerat dificultatea de a angaja personal în cybersecurity drept un risc major pentru posibile atacuri cibernetice.

Pentru România, problema are două componente. Prima este lipsa specialiștilor disponibili pentru companii, mai ales pentru IMM-uri. A doua este nivelul redus al competențelor digitale generale, semnalat constant de Comisia Europeană în rapoartele privind România. Astfel, securitatea cibernetică nu poate fi construită doar prin recrutarea de experți, ci și prin instruirea întregului personal care utilizează sisteme digitale.

    Analiza datelor oficiale arată că România are o infrastructură digitală relativ bună, dar un nivel insuficient de maturitate digitală și cibernetică la nivelul companiilor. Companiile folosesc tot mai multe soluții digitale, însă adoptarea cloud, AI și a instrumentelor de analiză a datelor rămâne sub media UE, iar securitatea trebuie să țină pasul cu această transformare.

    Pentru mediul de afaceri, riscul principal nu este doar lipsa unei soluții tehnice, ci combinația dintre digitalizare parțială, competențe reduse, proceduri insuficient aplicate și expunere crescută la atacuri bazate pe phishing, ransomware, compromiterea conturilor și exploatarea vulnerabilităților.

    Companiile ar trebui să trateze securitatea cibernetică drept o componentă de management al riscului, nu doar ca pe o problemă tehnică. Primele măsuri ar trebui să includă autentificare multi-factor pentru conturile importante, backup periodic testat, politici clare privind parolele, utilizarea VPN, controlul accesului la rețea, actualizarea sistemelor și limitarea utilizării aplicațiilor neautorizate.

    În paralel, este necesară instruirea periodică a angajaților. Trainingul nu ar trebui să fie doar formal, ci aplicat: simulări de phishing, scenarii de fraudă prin e-mail, reguli privind transmiterea documentelor, utilizarea instrumentelor AI, raportarea incidentelor și verificarea solicitărilor financiare sensibile.

    Pentru IMM-uri, o abordare realistă ar fi implementarea unui pachet minim de igienă cibernetică: parole puternice, MFA, backup, antivirus/EDR, actualizări, reguli pentru e-mail, procedură de raportare a incidentelor și o persoană responsabilă intern sau externalizat pentru securitate IT. ENISA recomandă explicit instrumente și ghiduri adaptate IMM-urilor, inclusiv pentru continuitatea activității, cloud security, protecția datelor și evaluarea riscurilor.

    Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița recomandă companiilor să trateze securitatea cibernetică drept o componentă esențială a managementului afacerii. Protejarea datelor, instruirea angajaților, utilizarea unor măsuri minime de igienă digitală și colaborarea cu specialiști în domeniu pot reduce semnificativ riscurile și pot contribui la continuitatea, stabilitatea și competitivitatea afacerilor locale.